Psihiatria este o ramură a medicinei care se concentrează pe diagnosticarea și tratarea tulburărilor de sănătate mintală. La fel ca psihologii, psihiatrii folosesc psihoterapia pentru a ajuta pacienții. Cu toate acestea, ei înțeleg modul în care biologia influențează sănătatea mintală a unei persoane și cum să trateze bolile mintale prin medicație.
OMS descrie sănătatea mintală ca fiind: „O stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie și el la dezvoltarea comunității“.
Sănătatea psihică, stilul de viață, relațiile pe care le ai, cât și modul în care îți gestionezi emoțiile și sentimentele sunt la fel de importante ca sănătatea fizică. La Medikali acordăm aceeași importanță și grijă tulburărilor psihice și de comportament pe care le acordăm în mod curent afecțiunilor fizice. În acest sens, profesionalismul, discreția, empatia și blândețea caracterizează cel mai bine metoda de lucru a departamentului de Psihologie și Psihiatrie.
Ce spun statisticile
Conform statisticilor, tulburările psihice afectează 30,6% din populația tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 ani a Statelor Unite ale Americii. Din păcate, 50% dintre tulburările psihice severe apar până la vârsta de 14 ani, iar 75% până la vârsta de 24 ani. Un real motiv de îngrijorare reprezintă sinuciderea care este a doua cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 10 și 34 ani.
În România, datele înregistrate arată o creștere ușoară a procentului cazurilor noi de tulburări mintale, din totalul afecțiunilor, în România, în anul 2020, față de anul anterior. În 2020 incidența tulburărilor mintale a fost de 1200.8%000 locuitori.
Cu ce boli ne întâlnim cel mai des
Există o diversitate de tulburări psihice și comportamentale care pot afecta rutina zilnică a oamenilor.
Câteva dintre acestea includ:
- Tulburările de anxietate și atacurile de panică;
- Tulburare bipolară;
- Tulburarea dismorfică corporală (BDD);
- Tulburare de personalitate borderline (BPD);
- Depresie;
- Tulburări disociative;
- Tulburări de alimentație;
- Tulburare de acumulare (de obiecte);
- Hipomanie și manie;
- Tulburare obsesiv-compulsivă (OCD);
- Paranoia;
- Tulburări de personalitate;
- Fobii;
- Depresie post-partum;
- Tulburare de stres posttraumatic (PTSD);
- Psihoze;
- Tulburare de personalitate histrionică;
- Tulburări schizoafective.
Simptome frecvente
Semnele și simptomele afecțiunilor psihice și comportamentale pot varia, în funcție de tulburare, circumstanțe și alți factori. Simptomele pot afecta emoțiile, gândurile, sănătatea fizică și comportamentele pacienților. În cazul în care te regăsești în lista de simptome de mai jos sau ai trecut recent prin evenimente traumatice, nu ezita să cauți sprijin și îndrumare la un consult de specialitate.
Câteva simptome des întâlnite:
- Sentimente de tristețe sau dezamăgire care persistă în timp;
- Confuzie;
- Capacitate redusă de concentrare;
- Sentimente de vinovăție;
- Fobii sau sentimente de îngrijorare nejustificate;
- Schimbări bruște de dispoziție;
- Izolare de grupuri sau activități sociale;
- Oboseală, insomnie;
- Derealizare sau depersonalizare;
- Halucinații;
- Dificultăți de gestionare a stresului sau a activităților zilnice;
- Dificultăți în a relaționa cu oamenii;
- Dependență de alcool sau alte substanțe;
- Furie excesivă, asociată cu comportament violent;
- Gânduri suicidale.
Când să te prezinți la medic
Este recomandată programarea unei ședințe la psiholog sau psihiatru în momentul în care observi că activitățile de zi cu zi, emoțiile, gândurile sau comportamentul tău devin din ce în ce mai greu de gestionat.
Afecțiunile psihice și comportamentale te pot face să te simți singur sau lipsit de îndrumare, de aceea este foarte important ca atunci când decizi că este momentul să mergi la un specialist, să vorbești deschis și să descrii cât mai corect problemele sau simptomele cu care te confrunți.
Investigații și proceduri
Psihoterapia este tratamentul terapeutic al tulburărilor psihice oferit de un profesionist calificat în domeniul psihologiei. Psihoterapia explorează gândurile, sentimentele și comportamentele și caută să îmbunătățească calitatea vieții pacienților.
Psihoterapia asociată cu medicația este cea mai eficientă modalitate de a promova recuperarea. Exemplele de psihoterapie includ terapia cognitiv-comportamentală, terapia prin expunere, terapia schemelor, EMDR sau terapia experiențială.
Medicația. Medicamentele nu vindecă definitiv tulburările cognitive. Cu toate acestea, poate ajuta la gestionarea simptomelor. Asociată cu psihoterapia, medicamentele pot ajuta la îmbunătățirea stilului de viață.
Grupurile de sprijin. Poți fi îndrumat de către medicul tău către un grup de sprijin, care este o întâlnire unde membrii se ghidează reciproc către obiectivul comun al recuperării. Grupurile de sprijin sunt adesea formate din persoane care nu se cunosc între ele, dar care au suferit sau au trecut prin experiențe similare.
Complicații
Tulburările psihice și comportamentale ne pot transforma ireversibil viața. Netratate, acestea pot cauza probleme emoționale, comportamentale și fizice severe.
Complicațiile asociate cu afecțiunile de acest tip includ:
- Conflicte familiale;
- Dificultăți sau probleme în relațiile cu ceilalți;
- Izolare socială;
- Probleme cu tutunul, alcoolul și alte droguri;
- Nerespectarea sarcinilor de la locul de muncă sau de la școală;
- Probleme juridice sau financiare;
- Sărăcie și lipsa adăpostului;
- Auto-vătămarea sau vătămarea celorlalți, inclusiv sinucidere sau omucidere;
- Sistem imunitar slăbit;
- Afecțiuni cardiace și alte afecțiuni medicale.
Prevenție
Nu există o rețetă universală prin care poți preveni afecțiunile psihice. Cu toate acestea, sunt anumite schimbări pozitive pe care le poți adopta pentru a-ți îmbunătăți stilul de viață și perspectiva asupra lumii:
- Acordă atenție semnelor și simptomelor. Lucrează împreună cu terapeutul tău pentru a afla ce anume declanșează simptomele. Faceți împreună un plan, astfel încât să știi pe viitor cum poți să gestionezi simptomele. De asemena, ia în considerare implicarea membrilor familiei sau a prietenilor pentru a urmări simptomele și când apar acestea.
- Ai grijă de tine. Odihna, alimentația sănătoasă și activitatea fizică regulată sunt importante. Încearcă să menții un program bine pus la punct și să îți creezi propria rutină.
- Învață cum să gestionezi simptomele atunci când terapeutul tău nu este disponibil. În acest sens, poți încerca exercițiile de respirație sau de ancorare în realitate, poți purta un obiect familiar oriunde mergi sau poți scrie într-un jurnal tot ceea ce simți și gândești. Nu uita să îți vorbești într-o manieră blândă, înțelegătoare și repetă-ți că ești în siguranță ori de câte ori ai nevoie.
- Evită alcoolul. Unii oameni apelează la alcool pentru că simt că îi ajută să gestioneze mai ușor sentimentele de teamă sau singurătate, stresul și alte probleme de sănătate mintală, însă această soluție este una pe termen scurt, care poate crea, la rândul său, mai multe probleme.
