Apneea - când devine o problemă

Sforăitul este o problemă care ne poate afecta tuturor viața, la un moment dat. Oboseala, răcelile și rinitele sau poziția corpului în timpul somnului pot fi câteva dintre motivele pentru care uneori sforăi atunci când dormi. Însă, dacă ai observat că sforăitul reprezintă o constantă în programul tău de odihnă, poate ar fi bine să faci o vizită medicului ORL.

Când se transformă sforăitul în apnee?

Sforăitul poate deveni greu de gestionat în timp și se transformă în apnee atunci când activitățile desfășurate pe timpul zilei par din ce în ce mai greu de realizat. În plus, simptomele apneei nu te afectează doar pe tine, ci și pe cei cu care relaționezi zilnic. Oboseala cronică sau somnul neodihnitor, intervalurile mari de timp în care nu poți respira sau migrenele de dimineață pot duce la irascibilitate, nivel scăzut de concentrare, efecte care îți scad capacitatea de a gestiona cu succes activitățile de la locul de muncă sau din familie.
Din cauza neputinței de a respira atunci când dormi, apneea destabilizează ciclurile somnului.
Atunci când dormi, somnul este împărțit în trei faze de somn non-REM (stadiile 1, 2, 3) și somn REM (mișcarea rapidă a ochilor). În somnul profund, respirația poate fi blocată în tractul respirator superior, acest lucru ducând la apariția apneei. Când apare acest lucru, nivelul de oxigen al organismului scade, iar creierul devine din ce în ce mai puțin oxigenat, ceea ce duce la revenirea etapei de somn superficial. Ciclul se repetă și somnul devine din ce în ce mai agitat. Prin urmare, chiar dacă ești adormit, nu te poți odihni suficient, pentru că oscilezi permanent între somnul profund și cel superficial.

Apneea poate fi de două tipuri: apnee obstructivă și apnee centrală. Apneea obstructivă reprezintă neputința de a respira pe nas sau pe gură, chiar dacă te străduiești din răsputeri să respiri. Apneea centrală, care este mai rar întâlnită, apare atunci când creierul nu reușește să trimită semnalele potrivite mușchilor tăi pentru a te face să respiri.

Cât de gravă este apneea?

Atunci când afecțiunea nu este diagnosticată sau tratată, apneea este asociată cu o gamă largă de probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul și chiar glaucomul. În plus, oboseala pe care o poți resimți din cauza trezirii continue pe timpul nopții, poate duce la accidente care ar putea reprezenta un real pericol pentru tine și pentru cei din jur.

Pe lângă problemele de sănătate care afectează organismul, apneea afectează sănătatea psihică și latura emoțională. Oboseala cronică, problemele de concentrare, iritabilitatea și chiar simptomele depresiei sunt aspecte îngrijorătoare cu care te poți confrunta când suferi de apnee.

Ce poți face până la consultul ORL

Schimbă-ți treptat stilul de viață. Renunță la alcool sau nu consuma alcool în exces și încearcă să eviți pastilele care creează stare de somnolență pentru a avea un somn mai odihnitor. Astfel de pastile administrate înainte de a adormi pot bloca căile respiratorii pe timpul somnului, ceea ce face ca perioadele în care nu respiri să fie și mai lungi.

Dacă te simți confortabil atunci când adormi pe spate, va trebui să îți schimbi poziția. Somnul pe spate poate fi cauza principală pentru pauzele de respirație. Cel mai recomandat este să adormi pe o parte, sprijinit de o pernă oblică, ce are rolul de a reduce simptomele apneei și intensitatea sforăitului.

Dacă observi că ai permanent nasul înfundat, indiferent de momentul din zi, încearcă să folosești spray-uri nazale care ajută la decongestionarea foselor nazale.

Ce îți poate recomanda medicul ORL

Medicii de specialitate îți pot recomanda folosirea unui dispozitiv numit CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) ce presupune purtarea unei măști care acoperă nasul și gura, conectată la o mică pompă de noptieră. Acesta direcționează aerul către căile respiratorii și previne închiderea acestora în timpul somnului.

Un alt tratament pentru ameliorarea simptomelor apneei constă în folosirea dispozitivelor de avansare mandibulară, care sunt special concepute pentru pacienții cu apnee obstructivă uşoară până la moderată. Pot fi realizate aparate dentare sau dispozitive orale mandibulare care ajută la prevenirea blocării gâtului cu ajutorul limbii sau la avansarea maxilarului inferior. Aceste dispozitive ajută la menținerea căilor respiratorii deschise în timpul somnului.