Viroza respiratorie, o afecțiune comună în sezonul rece, numită popular răceală și pusă, greșit, de mulți dintre noi, pe seama faptului că am inspirat aer prea rece sau ne-am îmbrăcat prea subțire, este cauzată de virusuri și poate duce la bronșită și pneumonie. Cum ajungem la astfel de complicații? În lipsa unui tratament pentru viroza respiratorie aplicat corect și la timp, infecția localizată la căile respiratorii superioare poate coborî în partea inferioară a tractului respirator.
În cele ce urmează, experții Clinicii Medikali din București explică în cel mod poate fi evitată agravarea stării de sănătate după contractarea unei viroze, prin recunoașterea simptomelor timpurii și inițierea neîntârziată a tratamentului adecvat.
Ce este viroza respiratorie
Viroza respiratorie este o infecție virală care afectează căile respiratorii superioare și inferioare – nas, faringe, laringe, respectiv trahee și plămâni. Este o afecțiune cu contagiozitate ridicată, foarte frecventă în sezonul rece, când faptul că petrecem mai mult timp în spații închise favorizează răspândirea rinovirusurilor, adenovirusurilor și a altor agenți patogeni.
Boala se transmite prin contactul direct cu o persoană bolnavă sau pe calea aerului, prin picăturile de salivă expulzate în timpul tusei și strănutului sau prin suprafețe contaminate. După maximum 3 zile apar simptomele, iar tratamentul specific virozei respiratorii trebuie inițiat imediat, pentru ca eficiența să fie maximizată.
Cauzele virozelor respiratorii
Virusurile responsabile de declanșarea celor mai multe viroze respiratorii sunt:
- rinovirusurile;
- adenovirusurule;
- coronavirusurile;
- virusul sincițial respirator;
- virusurile gripale și paragripale.
Coronavirusurile și virusurile gripale sunt cele mai frecvente cauze ale virozei pulmonare la adulți, iar virusul sincițial respirator, care afectează în special copiii, este cea mai frecventă cauză a pneumoniei virale la copiii mici.
Persoanele cu un sistem imunitar slăbit, precum bebelușii, copiii, vârstnicii și pacienții cronici, sunt mai susceptibile la a dezvolta complicații în urma contractării unui viroze respiratorii. Este recomandată vaccinarea la începutul toamnei (dacă este posibil) și extramăsuri profilactice, precum purtarea măștii în spațiile aglomerate. Totodată, în cazul lor, tratamentul virozei respiratorii trebuie supravegheat de un medic.
Simptome asociate cu viroza respiratorie
Simptomele de viroză la copii și adulți pot varia de la ușoare la severe – de regulă, sunt mai ușoare în cazul virozelor localizate la căile respiratorii superioare și mai severe când aceasta se manifestă în regiunea inferioară a tractului respirator. Simptome mai severe și cu manifestare mai îndelungată întâlnim și în cazul pacienților cu sistem imunitar slăbit.
Incubația, după contaminare, durează maximum 3 zile. După această perioadă, încep să apară:
Durere în gât
Este cauzată de inflamația faringelui și este unul dintre simptomele timpurii ale virozei respiratorii. La început, se poate resimți ca o iritație sau o senzație de usturime, acutizată în timpul vorbirii sau în timpul expunerii la aer rece. Când usturimea se transformă în durere, apare și disconfortul la înghițire.
Congestie nazală și rinoree
Nasul înfundat și secrețiile nazale, manifestate simultan, sunt simptome comune în viroză, în special în cazul virozelor de tract respirator superior. Este foarte importantă administrarea de decongestionante pentru ușurarea respirației și eliminarea mucozităților înainte ca acestea să se acumuleze și să se scurgă în gât, unde irită laringele și declanșează sindromul de picătură postnazală, cu tuse cronică, probleme de respirație și disfagie.
Strănut și tuse
Strănutul în cascadă apare, de regulă, în faza de debut, apoi se instalează tusea, care poate fi:
- uscată sau seacă, iritativă, declanșată de inflamația căilor respiratorii;
- productivă sau expectorantă – specifică fazelor avansate ale virozei, când corpul încearcă să elimine secrețiile nazofaringiene;
- persistentă – este tusea prelungită, prezentă chiar și după vindecarea infecției;
- spastică – este specifică tusei convulsive (pertussis), dar se poate manifesta și în faza acută a unei viroze respiratorii severe.
Dureri musculare
Mialgiile creeză disconfort, dar sunt un semn bun: arată că organismul luptă cu agentul patogen care a declanșat viroza respiratorie. Durerea musculară este provocată de răspunsul imun, care duce la inflamația țesuturilor, și poate fi accentuată de un alt simptom care apare în viroze: febra.
Febră și frisoane
Și temperatura corporală crescută este un semn că organismul luptă împotriva infecției. În cazul copiilor, febra în viroze poate fi destul de ridicată și poate dura câteva zile. Cât durează febra în viroze la copii depinde de gravitatea infecției și de tratamentul administrat.
Cefalee și oboseală
Nu este deloc neobișnuit ca o persoană cu viroză respiratorie să aibă o stare generală de slăbiciune și epuizare; toate resursele organismului sunt direcționate acum spre lupta cu virusul care a declanșat boala. Asociată acestei stări de oboseală accentuată, durerea de cap poate fi efectul febrei sau al inflamației sinusale sau al deshidratării.
Tulburări digestive (rar)
Durerile abdominale, starea de greață, vărsăturile sau diareea sunt manifestări care apar rar în viroza respiratorie, la copiii care trec printr-o infecție severă. Greața și vărsăturile pot fi declanșate și de accesele puternice de tuse, mai ales dacă tusea este productivă.
Conjunctivită (rar)
Virusul care provoacă infecția respiratorie poate afecta și conjunctiva, membrana transparentă care acoperă globul ocular. Dacă ochiul e roșu și sunt prezente simptome ca pruritul, senzația de corp străin în ochi și lăcrimarea excesivă, foarte probabil viroza este însoțită de conjunctivită. Și acest simptom este mai frecvent la copii decât la adulți.
Tipuri de viroze respiratorii
În funcție de localizare, infecțiile tractului respirator se împart în:
- viroze ale căilor respiratorii superioare (care afectează nasul, gâtul și sinusurile) – amigdalită, faringită, laringită;
- viroze ale căilor respiratorii inferioare (afectează bronhiile și plămânii) – bronșita, pneumonia virală.
Virozele căilor respiratorii inferioare sunt mai severe și impun evaluare medicală pentru stabilirea tratamentului adecvat, iar viroza pulmonară este una dintre cele mai grave complicații ale unei răceli netratate sau tratate necorespunzător.
Viroză respiratorie vs bronșită și pneumonie
Cum faci diferența între virozele căilor respiratorii superioare și cele manifestate la nivelul căilor respiratorii inferioare – bronșită, pneumonie -, ca să știi când ceri ajutor medical? Severitatea simptomelor este un indiciu. Dar sunt și alte diferențe între ele.
Viroza respiratorie se manifestă cel mai des prin durere în gât (cauzată de iritația faringelui), congestie nazală și/sau rinoree, strănut, tuse uscată ori productivă. Mai rar, pot apărea cefaleea și o ușoară senzația de oboseală. La copii sunt frecvente și febra sau durerile musculare.
În cazul bronșitei și pneumoniei, tabloul de manifestări specifice include febra și frisoanele, pe lângă tuse pot apărea dificultățile de respirație și dureri în zona toracelui, senzația de oboseală este pronunțată, iar apetitul scade simțitor.
Tratamentul virozelor respiratorii
Viroza respiratorie nu se tratează cu antibiotice – acestea sunt eficiente în patologiile bacteriene, nu în cele virale. Tratamentul virozei respiratorii este simptomatic și presupune, în funcție de tabloul manifestărilor, administrarea de decongestionante nazale, antitusive sau expectorante, pastile pentru ameliorarea durerilor în gât și antitermice (doar dacă apare febra).
Dacă sunt respectate recomandările medicului, viroza respiratorie trece, în general, în 7-14 zile. În unele cazuri, este posibil să persiste tusea, încă 1-2 săptămâni.
Dacă în loc să se amelioreze simptomatologia după această perioadă sau viroza respiratorie pare că a trecut și apoi revine, este recomandată o consultație de specialitate, pentru că e posibil ca situația să se fi complicat.
Cum tratăm virozele respiratorii la copii
Viroza respiratorie la copii necesită o atenție specială, deoarece aceștia sunt mai vulnerabili la complicații. Tratamentul virozei la copii vizează simptomele manifestate și presupune administrarea de medicamente adaptate vârstei și greutății copilului:
- antipiretice pentru reducerea temperaturii;
- decongestionante nazale;
- sirop pentru tuse.
Totodată, copilul trebuie hidratat corespunzător și ajutat să respire mai ușor prin folosirea unui umidificator în camera în care stă. Părinții trebuie să urmărească atent evoluția simptomelor și să consulte un medic, dacă febra sau tusea persistă mai multe zile.
Tratamentul virozelor respiratorii la adulți
Schema de tratament în viroza la adulți urmează același tipar: sunt vizate simptomele manifestate. Medicamentele recomandate în viroză respiratorie sunt:
- antialgice pentru cefalee și febră musculară;
- antipiretice, dacă este prezentă febra;
- antitusive sau expectorante;
- sirop sau pastile pentru ameliorarea durerii în gât.
Dacă este afectat laringele, e recomandat repausul vocal. Și, ca în cazul copiilor, trebuie crescut aportul de lichide (care se vor consuma calde, nu fierbinți!).
Sfatul medicului pentru prevenirea virozelor pulmonare
Respectarea câtorva reguli simple, esențiale pentru păstrarea sănătății, te poate feri atât de virozele respiratorii comune, cât și de complicațiile lor, manifestate la nivel pulmonar. Iată recomandările expertului Medikali:
- vaccinează-te la începutul sezonului gripal! Astfel, chiar dacă contractezi virusul, vei face o formă ușoară, care trece repede și nu prezintă risc de complicații;
- întărește-ți sistemul imunitar printr-o alimentație sănătoasă, un aport corect de vitamina C, odihnă suficientă și exercițiu fizic moderat;
- poartă mască în locurile publice aglomerate, în sezonul rece, când virusurile circulă mai intens;
- menține-ți mâinile igienizate și evită să-ți atingi fața, în public, înainte de a le spăla sau dezinfecta;
- evită contactul cu persoanele bolnave;
- dacă prezinți simptome, inițiază imediat tratamentul pentru viroză respiratorie și urmează-l până la dispariția simptomelor;
- cere sfatul medicului de familie dacă simptomele nu se ameliorează cu medicație, durează mai mult de 10 zile sau se agravează.
Primești îngrijirea de care ai nevoie în viroza respiratorie, la Clinica Medikali din București
Dacă te confrunți cu simptome de viroză respiratorie ori bănuiești o complicație și ai nevoie de ajutor medical, specialiștii clinicii Medikali din București vor clarifica diagnosticul prin consultație și investigații specifice. Poți apela pentru consultație la medicul de familie din echipa Medikali pe lista căruia te-ai înscris sau te poți programa la unul dintre medicii specializați în medicină internă, care tratează patologii multiple, inclusiv viroze respiratorii. Ori la pediatru, dacă ai nevoie de un diagnostic de certitudine pentru copilul tău, care a răcit. Acești specialiști diagnostichează și tratează frecvente viroze respiratorii, iar în caz de complicații, pot recomanda o consultație de pneumologie la unul dintre medicii pneumologi din echipa Medikali.
Suntem aici pentru a-ți asigura îngrijirea de care ai nevoie și a-ți reda sănătatea în cel mai scurt timp posibil. Programează-te online, simplu și rapid, sau sună la call center-ul Clinicii Medikali din Sectorul 3, București, dacă ai nevoie de ajutor pentru tratamentul virozei respiratorii.
Întrebări frecvente despre virozele respiratorii
Cât durează o viroză respiratorie la copii?
Exact ca în cazul adulților, viroza respiratorie la copii durează, de regulă, 7-14 zile, iar simptomele ar trebui să se amelioreze progresiv. Dacă nu se întâmplă așa, se impune un consult medical.
Cât durează febra în viroze la copii?
De regulă, 3 zile. Dacă nu cedează la medicația antitermică sau se prelungește după această perioadă, contactează pediatrul pentru o consultație de urgență a celui mic.
Cât de contagioasă e viroza respiratorie?
Contagiozitatea este extrem de ridicată în toate tipurile de viroze respiratorii, virusurile care le provoacă transmițându-se extrem de ușor nu doar prin contact cu persoana infectată, ci și prin contact cu suprafața contaminată sau pe calea aerului, prin picăturile de salivă expulzate în timpul tusei și strănutului.
Când e recomandat un consult medical?
Când simptomele persistă mai mult de 10 zile sau se agravează. Și când viroza dă întâi semne de vindecare, apoi simptomele revin și sunt severe. E posibil ca situația să se fi complicat și infecția să fi coborât la tractul respirator inferior.
Ar trebui să iau antibiotice?
Nu, antibioticele nu sunt eficiente în tratamentul virozei respiratorii, pentru că ele vizează infecțiile bacteriane, nu pe cele virale. Limitează-te la tratamentul detaliat mai sus, iar dacă simptomele se agravează, mergi la medic.
E normal să am simptome la 3-4 săptămâni de la îmbolnăvire?
Dacă sunt simptome severe, nu. E semn că infecția a coborât la plămâni și trebuie să mergi urgent la medic. Dacă vorbim despre congestie nazală sau tuse, da, e normal, aceste manifestări persistă, uneori, și după vindecare.
Ce simptome reprezintă un semnal de alarmă?
Dificultățile de respirație sunt semnul unei infecții respiratorii severe, cel mai probabil la nivelul căilor respiratorii inferioare. Îți recomandăm să te programezi de urgență la medic.
Cum mă ajută vaccinul antigripal?
Dacă faci vaccinul și intri în contact cu virusurile gripale, fie nu faci boala, fie faci o formă extrem de ușoară, care poate trece chiar neobservată. Reține însă că vaccinul oferă protecție strict în fața virusurilor gripale.
Surse:
Complicated Respiratory Tract Infections
American Lung Association. Pneumonia
CDC. Respiratory Illnesses